Cernești – 600 de ani de istorie sărbătoriți prin tradiție și cultură

Comuna Cernești marchează o etapă istorică, împlinind 600 de ani de la prima atestare documentară, eveniment ce va fi celebrat cu mare fast duminică, 10 noiembrie, de la ora 16:00, la Centrul Cultural. Programul include lansarea volumului „Monografia satului Cernești,” scris de Stănoiu Nicolae, o lucrare ce va surprinde istoria și tradițiile acestei așezări.

Sărbătoarea va continua cu o investire oficială a noului Consiliu Local al comunei și cu un moment festiv de joc tradițional, specific zonei, marcat de portul costumelor populare. La ora 19:00, atmosfera se va anima și mai mult printr-un Joc cu coșarca, desfășurat la sala Lady R Events, unde toți cei prezenți sunt așteptați să se alăture dansurilor și voii bune.

Primarul Mircea Aurel Deac invită localnicii și vizitatorii să participe în straie tradiționale, asigurându-se astfel autenticitatea și farmecul specific sărbătorii. Muzica va fi asigurată de artiștii Ovidiu Cozma, Deți Iuga, Diana Dinu, Nicu Tontea și Dan Daniel, contribuind la o celebrare memorabilă a celor șase secole de istorie ale Cerneștiului.

În lucrarea “Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”, Dorin Ștef, editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2023, care poate fi procurată din rețeaua librăriilor băimărene: bdul Unirii – “Steinhard”, Piața Revoluției – “Cartea Românească”,  RFN – “Petre Dulfu” și VIVO – “Cărturești”, apar următoarele informații despre comuna Cernești:

”Denumiri atestate: (1424) Charna­ka­polnok, (1427) Cser­natapoly, (cca 1475) Cherna­ca­pal­(nok), (1553) Cernika Kapolnok, (1566) Cherna Kapalnak, (1567) Chiarna Ka­palnak, (1583) Chyarnafalva, (1602) Cszar­nafalva, (1603) pagus Csyar­na­kapolnok, (1609) Chiernes, Charna­falva, (1630) Czyernefalva, (1650) Cser­nafalva, (1733) Cser­nafalu, (1750) Cser­nestyi, (cca. 1800) Csernefalva, Cer­neşti, (1808) Csernesty, (1850) Cser­nyesti, (1854) Csernafalva, Cerneşti, (1909-1919) Cerneşti, Csernefalva, (1968) Cernești. Evoluția numelui localității: Capela Neagră, Satul Cerna, Cernești.

Soluții etimologice.Pentru etimologia oiconimului Cerneşti, I. Pă­truţ (1980) propune antroponimul Cernea, derivat din Cernu(l) sau Cerna. Referitor la etimologia numelui Cerna, I. Iordan (1983) îl compară cu bg. Černa, iar n.fam. Cernea îl derivă din sl. čern- “negru” (+ suf. -ea), cu precizarea: “ar putea fi traducerea lui Negrea”. La rândul său, N.A. Constantinescu (1963) indică pentru Cerna, Cernea, deri­varea de la tema *Cernu, din sl. črŭnŭ “negru”.

Soluția antroponimică propusă de Pătruț considerăm că nu este potrivită în cazul satului chiorean, din două motive. Pe de o parte, în judeţul Maramureş, aceste nume de familie nu sunt specifice, înre­gis­trându-se o frecvenţă extrem de scă­zută: Cernea (o persoană cu acest nume), Cernei (1), Cerni (1). Pe de altă parte, în toate documentele din perioada 1424-1603 se con­semnează denumirea Charnakapolnok (=Capela Neagră); începând cu anul 1609, din denumirea satului dispare termenul Capelă, optându-se pentru varianta Charnafalva (=Satul Cer­na). După un secol şi jumătate (începând cu anul 1750), denu­mirea satului devine, în do­cumente, Csernestyi (=Cerneşti), ceea ce în­seamnă că noile autorităţi îi conferă termenului Cerna (provenit iniţial dintr-un adjectiv) o falsă valoare an­tro­po­nimică, motiv pentru care îi ada­ugă sufixul posesiv –eşti (cf. Negreşti < Ne­gru + suf. –eşti).

Alte ipoteze propuse sunt mai puțin probabile. Mai menționăm că, în țară, există și alte localități cu nume identic (Cerneşti, sate în jud. Prahova și Bo­to­şani).”