Ceremonia dedicată Zilei Naționale a României a fost marcată și anul acesta de divergențe între comunitatea ortodoxă și cea greco-catolică din oraș.
Reprezentanții greco-catolici reclamă faptul că nu sunt invitați oficial la manifestările publice, deși episcopul Iuliu Hossu – greco-catolic – a rostit Rezoluția Unirii la Alba Iulia în 1918. Ei subliniază că Te Deum-ul este oficiat exclusiv de clerul ortodox, iar administrația locală consideră această practică „firesc administrativă”, deși legea cere neutralitate față de toate cultele recunoscute.
Mesajul transmis de comunitatea greco-catolică atrage atenția că excluderea sistematică a unui cult dintr-un eveniment oficial contravine principiilor de nediscriminare și libertate religioasă. „Respectarea pluralismului religios nu ține doar de politețe, ci de lege”, se arată în comunicat. Ei cer ca invitațiile să fie adresate direct și clar, astfel încât fiecare confesiune să își poată pregăti reprezentarea.
Ca exemplu, sunt menționate orașe precum Cluj, Bistrița, Baia Mare sau Timișoara, unde clerul greco-catolic primește invitații oficiale în aceeași măsură cu cel ortodox, iar ceremoniile devin spații de respect și echilibru.
În replică, protopopul ortodox Florin Stan a afirmat că greco-catolicii „caută vizibilitate și victimizare”, invocând dispute legate de patrimoniu și amplasarea unui bust pe domeniul public fără autorizații. „Ca să fiți respectați trebuie să respectați!”, a transmis acesta, sugerând că respectul din partea administrației se câștigă prin respectarea legii.
Mesajul greco-catolicilor merge însă mai departe, exprimând surprinderea față de lipsa de reacție a credincioșilor ortodocși: „O comunitate puternică nu își apără doar propriile drepturi, ci și dreptul celuilalt de a fi tratat corect.”
Foto Florin Stan
