Sărbătoarea Bunei Vestiri, una dintre cele mai importante din calendarul creștin ortodox, marchează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a adus Fecioarei Maria vestea nașterii Mântuitorului. În tradiția populară românească, ziua este cunoscută ca Blagoveștenie sau Ziua Cucului și este asociată cu venirea primăverii, întoarcerea rândunelelor și primul cântec al cucului, considerat un semn al norocului.
De-a lungul timpului, Blagoveștenia a fost însoțită de numeroase obiceiuri menite să protejeze gospodăriile și să aducă belșug. Oamenii aprindeau focuri în curți, afumau cu tămâie pentru alungarea dăunătorilor, aeriseau hainele și evitau activități precum semănatul sau punerea cloștilor, considerate nepotrivite în această zi. În unele zone, pomii erau stropiți cu țuică sau „amenințați” simbolic pentru a rodi mai bine, iar vremea era privită ca un indiciu pentru cum va fi de Paști.
Un rol aparte îl are cucul, pasărea-simbol a sărbătorii, despre care se spune că „își dezleagă limba” de Buna Vestire, iar primul său cântec aduce noroc celor care îl aud având bani în buzunar. Tot în această zi există dezlegare la pește, chiar dacă sărbătoarea cade în Postul Paștelui, subliniind importanța ei în tradiția religioasă și populară românească.
