În contextul intenselor discuții politice atât din interiorul PNL cât și din cadrul coaliției de guvernare, se conturează un scenariu incitant care vizează posibila plecare a președintelui Klaus Iohannis către președinția Consiliului European începând cu 1 iulie 2024. Această ipoteză devine plauzibilă odată cu vacantarea iminentă a funcției de către actualul președinte, Charles Michel, care urmează să candideze la Parlamentul European.
Circulația numelor importante în spațiul politic european indică că Iohannis ar putea fi susținut pentru a ocupa o poziție de vârf la nivel european. Această oportunitate devine reală, în special din cauza eforturilor liderilor europeni de a evita ascensiunea lui Viktor Orban la această poziție de prestigiu. Oportunitatea apare într-un moment crucial, având în vedere că Ungaria va prelua președinția Uniunii Europene începând cu 1 iulie, conform cutumei europene care prevede preluarea șefiei Consiliului de către țara care deține președinția UE în lipsa unui număr suficient de voturi pentru un nou candidat. În această ecuație, Iohannis și Orban sunt cei mai longevivi politicieni în Consiliul European, iar evitarea lui Orban ar oferi oportunitatea reală președintelui României.
Această posibilă mutare ar avea implicații semnificative și în peisajul politic intern. Plecarea lui Iohannis către Bruxelles ar lăsa funcția de președinte al României vacantă, conform Constituției. Conform prevederilor constituționale, această poziție ar fi preluată de cel de-al doilea om în stat, în acest caz, Nicolae Ciucă, care este atât președintele Senatului, cât și liderul Partidului Național Liberal. Acest lucru ar putea influența semnificativ alegerile din 2024, crescând șansele lui Ciucă și generând un conflict de strategii între PNL și PSD.
Strategia lui Marcel Ciolacu, președintele PSD, vizează replicarea scenariului din 2000, dorind o finală prezidențială alături de George Simion, pentru a mobiliza electoratul împotriva dreptei. În schimb, Nicolae Ciucă se bazează pe mobilizarea dreptei pentru a ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
Un aspect crucial este interesul partidelor dominante, PNL și PSD, de a câștiga prezidențialele, însă strategiile lor sunt antagoniste. Ciolacu își dorește să ajungă în finală alături de un contracandidat perceput ca mai polarizant, pentru a beneficia de o eventuală aversiune față de acesta. Pe de altă parte, Ciucă își propune să ajungă în turul al doilea și să conteze pe mobilizarea dreptei.
Această potențială plecare a lui Iohannis la Bruxelles ar oferi un avantaj important pentru PNL: independența de deciziile sau influențele PSD-ului. Așteptările sunt ca Guvernul României, condus de premierul Marcel Ciolacu, să sprijine un lider român la președinția Consiliului European, mai ales dacă PNL și PSD doresc să continue colaborarea și după 2024.
Aceste speculații politice sunt susceptibile să aducă schimbări semnificative în peisajul politic românesc și european, conturându-se ca subiecte centrale în dezbaterile și planurile de viitor ale partidelor politice cheie.