Articolul recent „Frumusețea caselor maramureșene” publicat de Ziarul Lumina evocă farmecul lemnului sculptat, jocurile de lumină prin ferestre și povestea arhitecturii tradiționale din acest ținut. Privit din perspectiva unui maramureșean, mesajul devine mai mult decât o nostalgie: este un apel la continuitate culturală într-o lume care trece rapid către uniformizare.
În acest context, conferința „Țesând povești în camerele de paradă din Maramureș”, organizată la Muzeul Național al Țăranului Român (București) în ptima parte a lunii octombrie 2025, a adus în prim-plan exact aceste spații festive tradiționale – „camera de paradă” sau „casa bună” – și legătura lor cu identitatea locală, vorbind despre evoluție, obiecte și comunitate.
La nivel local, Maramureșul încearcă să răspundă acestei provocări prin programe de reabilitare a gospodăriilor tradiționale, sprijinite inclusiv prin fonduri europene PNRR. Un exemplu concret: satul Breb — în comuna Ocna Șugatag — a obținut finanțare pentru reabilitarea a 12 gospodării din lemn, proiect cu o valoare de peste 5,1 milioane de lei.
Totodată, strategia județeană prevede includerea proiectelor de patrimoniu vernacular pentru localități precum Bogdan Vodă, Lăpuș, Petrova, Moisei, Ieud sau Poienile Izei. Consiliul Judeţean Maramureş În Țara Lăpușului, s-a semnat recent contractul de 2,5 milioane lei pentru reabilitarea a opt case tradiționale vechi.
Astfel, frumusețea caselor maramureșene nu mai rămâne doar o imagine evocatoare, ci devine proiect social și cultural: restaurare conservativă, echilibru între funcțiune și autenticitate. În satele noastre, pe ulițele unde lemnul vechi încă răsună de istorii, aceste case continuă să fie coloana vertebrală a identității locale care nu vrea doar să fie admirată, ci trăită.
