Crestinii ortodocsi sarbatoresc maine, 23 iuniei, la 50 de zile dupa Pasti, Pogorarea Duhului Sfant sau Rusaliile, unul dintre praznicele imparatesti, zi in care a fost alcatuita prima comunitate crestina.
Aceasta zi este socotita si sarbatoarea intemeierii Bisericii crestine de astazi, pentru ca atunci s-au convertit la crestinism aproximativ 3.000 de oameni.Sfanta traditie spune ca la 50 de zile dupa Pasti, Duhul Sfant a coborat asupra apostolilor sub forma unor limbi de foc si i-a umplut de darurile sale, acestia capatand marea putere de a vorbi in limbi straine, necunoscute de ei pana atunci, putand, astfel, sa propovaduiasca noua religie la toate neamurile.
„De Rusalii, punem la casă crenji de stejar, paltin, că teiu și crenjile acelea-s pomenite.” (Vadu Izei)
„În sara de Rusalii, să-mpodobesc geamurile de la casă, obloanele de la grajduri cu ramuri verzi de tei, să fie fericiți oamenii și să fie ferite iosagurile de tăte rălile”. (Asuaju de Sus)
„De Rusalii, se strânjeu feli de feli de buruiene de leac”. (Asuaju de Jos)
„Se pune frunză de mentă de câmp prin casă” (Hărnicești)
„Ieșem la țarină. Și-amu ies. La prapori, punem cunună de grâu și până în celălalt an, nu se ieu cununile, se păstrau în beserică.” (Desești, Ferești)
„La Rusalii, ieșeau la țarină, la o troiță înt-on capăt de sat. La troiță se pune o cunună de spice împletită. Cununa o pune o fată curată. Se blastămă tot feliu de rozătoare să nu strâce plantele, holdele, poamele. Duc acasă fiecare aghiazmă, că-i bună de leac.” (Sarasău, Văleni, Sârbi), din Calendarul popular, autori Maria & Pamfil Bilțiu
Ca toate celelalte sarbatori crestine, si Rusaliile cunosc influente ale sarbatorilor pagane. Aceasta sarbatoare mai este supranumita si ”mosii de vara”. Romanii au de-a lungul unui ann nu mai putin de 18 sarbatori ale mosilor, care simbolizeaza stramosii neamului, mortii in general, dar cea mai importanta e cea din ajunul Rusaliilor. Acum e obiceiul sa se tina si targuri mari, unde oamenii gasesc cele necesare pomenilor, dar si prilej de veselie. In felul acesta, vag increstinat, supravietuieste un cult precrestin al stramosilor, marcat de atitudinea specifica a geto-dacilor de a raspunde mortii cu ras si bucurie.
Crestinii vechi credeau ca sufletele mortilor, ale mosilor, dupa ce parasesc mormintele in Joia Mare (cea de dinaintea Pastilor), se preumbla printre cei vii, inapoindu-se la locul lor fie in ajunul Rusaliilor, fie la Rusitori (sarbatoare a «despartirii de morti», tinuta la 7 sau 9 zile dupa Rusalii). Pomenile au rolul de a-i face pe morti sa plece imbunati la ale lor.
Foto: Rada Pavel – Ieșitul la țarină