Istoria și semnificația imnului național al României: „Deșteaptă-te, române!” și Ziua Imnului Național

Imnul național al României, „Deșteaptă-te, române!”, are o istorie bogată și simbolică. Versurile au fost scrise de Andrei Mureșanu în timpul Revoluției de la 1848, iar muzica a fost compusă de Anton Pann. Inițial, poemul lui Mureșanu se numea „Un răsunet” și a fost publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă și literatură”.

Imnul a devenit rapid un simbol al luptei pentru libertate și unire, fiind cântat în momentele cruciale ale istoriei României, inclusiv în timpul Războiului de Independență (1877-1878), Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial. După instaurarea regimului comunist în 1947, imnul a fost interzis, fiind înlocuit cu „Te slăvim, Românie!”.

„Deșteaptă-te, române!” a fost reînviat în timpul Revoluției din 1989, devenind simbolul renașterii naționale și al luptei împotriva dictaturii. La 24 ianuarie 1990, imnul a fost oficializat ca imn național al României. Acesta continuă să fie un simbol al unității și libertății românilor, fiind intonat la evenimente naționale și internaționale importante.

Începând cu anul 1998, România celebrează Ziua Imnului Național pe 29 iulie. Această dată a fost aleasă pentru a comemora prima intonare publică a imnului „Deșteaptă-te, române!” în 1848, la Râmnicu Vâlcea.

a
Share Post
0 comentarii

LASA UN COMENTARIU